Tensiunea arterială prea mare, numită hipertensiune arterială, nu produce de cele mai multe ori simptome clare. O persoană poate avea valori crescute luni sau ani fără dureri sau alte manifestări evidente, motiv pentru care măsurarea tensiunii este mult mai relevantă decât încercarea de a recunoaște problema exclusiv după felul în care te simți. Hipertensiunea netratată poate afecta în timp inima, vasele de sânge, creierul, rinichii și ochii.

Atunci când valorile cresc foarte mult, pot apărea anumite simptome, însă acestea nu sunt specifice hipertensiunii și nu pot stabili diagnosticul. Durerile de cap, amețeala sau palpitațiile pot avea numeroase alte explicații. Dacă suspectezi o tensiune ridicată, primul pas practic este măsurarea corectă și repetată a acesteia, urmată de evaluare medicală atunci când valorile rămân crescute.

De ce hipertensiunea poate trece neobservată

Organismul se poate adapta la creșterea treptată a tensiunii arteriale, astfel încât lipsa simptomelor nu înseamnă neapărat că valorile sunt normale. Tocmai această evoluție discretă face importante controalele periodice.

Hipertensiunea este identificată pe baza valorilor tensionale, nu pe baza simptomelor. În general, o singură măsurătoare crescută nu este suficientă pentru stabilirea diagnosticului, deoarece tensiunea poate varia temporar din cauza stresului, efortului, durerii, cofeinei sau altor factori.

Medicul poate recomanda măsurători repetate acasă sau monitorizarea ambulatorie pe 24 de ore pentru a obține o imagine mai exactă.

Ce simptome pot apărea când tensiunea este foarte mare

În cazul unor creșteri importante ale tensiunii pot apărea dureri de cap, tulburări de vedere, amețeală, senzație de lipsă de aer sau disconfort general. Unele persoane pot acuza palpitații sau greață.

Problema este că niciunul dintre aceste simptome nu indică în mod sigur hipertensiunea. De exemplu, o durere de cap poate fi provocată de deshidratare, migrenă, stres, infecții sau numeroase alte cauze. În același timp, o persoană cu tensiune foarte mare se poate simți aparent normal.

Prin urmare, simptomele trebuie privite ca un motiv pentru evaluare atunci când situația o impune, nu ca o metodă de autodiagnosticare.

Cum măsori corect tensiunea acasă

Pentru rezultate cât mai utile, folosește un tensiometru validat și o manșetă de dimensiune potrivită brațului. Înaintea măsurării, stai așezat și relaxat aproximativ cinci minute. Evită efortul fizic, fumatul și consumul de cofeină cu aproximativ 30 de minute înainte.

În timpul măsurării, spatele trebuie să fie sprijinit, picioarele așezate pe podea și neîncrucișate, iar brațul susținut aproximativ la nivelul inimii. Nu vorbi și nu te mișca în timp ce aparatul măsoară tensiunea.

Dacă monitorizezi valorile la domiciliu, poate fi util să faci câte două măsurători la un interval scurt și să le notezi. Un jurnal cu valorile obținute în mai multe zile oferă medicului informații mai relevante decât o singură măsurătoare făcută întâmplător.

Ce înseamnă valorile sistolică și diastolică

Rezultatul măsurării este exprimat prin două valori. Prima, tensiunea sistolică, reprezintă presiunea din artere atunci când inima se contractă. A doua, tensiunea diastolică, corespunde perioadei în care inima se relaxează între bătăi.

Pragurile utilizate pentru diagnostic pot varia în funcție de ghidul medical, metoda de măsurare și profilul pacientului. Din acest motiv, interpretarea valorilor repetat crescute trebuie făcută împreună cu medicul, mai ales dacă există diabet, boli renale, afecțiuni cardiovasculare sau alți factori de risc.

Când tensiunea foarte mare poate reprezenta o urgență

O valoare de aproximativ 180/120 mmHg sau mai mare necesită atenție deosebită. Dacă obții o astfel de valoare, repetarea măsurătorii după câteva minute de repaus poate ajuta la excluderea unei determinări eronate. Dacă valoarea rămâne foarte mare, este necesară solicitarea rapidă a sfatului medical.

Dacă tensiunea foarte ridicată este însoțită de durere în piept, dificultăți de respirație, confuzie, tulburări de vedere, slăbiciune sau amorțeală, dificultăți de vorbire ori alte simptome neurologice acute, situația poate reprezenta o urgență medicală și trebuie solicitat imediat ajutor specializat.

Nu încerca să scazi rapid tensiunea prin administrarea unor doze suplimentare de medicamente fără indicația unui profesionist medical.

Hipertensiunea arterială este dificil de recunoscut doar după simptome, deoarece deseori nu produce manifestări evidente. Măsurarea corectă și periodică rămâne cea mai practică metodă de a identifica valorile crescute și de a interveni înaintea apariției complicațiilor. Informează-te din surse medicale credibile, monitorizează-ți tensiunea atunci când este recomandat și discută cu medicul dacă observi valori repetat crescute sau simptome îngrijorătoare.