Produsele ultraprocesate sunt alimente obținute printr-un grad ridicat de procesare industrială și formulate adesea din ingrediente rafinate, substanțe extrase sau modificate din alimente și diverși aditivi. În această categorie pot intra anumite băuturi îndulcite, dulciuri ambalate, produse de patiserie industrială, cereale îndulcite pentru micul dejun, gustări sărate, unele mezeluri sau preparate instant. Simplul fapt că un aliment este ambalat sau procesat nu îl transformă însă automat într-un produs ultraprocesat.

Diferența este importantă atunci când vrei să faci alegeri alimentare mai informate. Laptele pasteurizat, legumele congelate, conservele simple de leguminoase sau iaurtul natural sunt procesate într-o anumită măsură, dar nu trebuie confundate automat cu produsele ultraprocesate. Pentru a le recunoaște pe acestea din urmă, trebuie analizate împreună lista ingredientelor, tipul ingredientelor folosite și scopul procesării, nu doar aspectul ambalajului.

Începe cu lista ingredientelor

Lista ingredientelor oferă unele dintre cele mai utile indicii. În general, produsele ultraprocesate conțin formulări industriale care pot include ingrediente rar folosite într-o bucătărie obișnuită, alături de aditivi utilizați pentru aromă, textură, aspect sau stabilitate.

Poți întâlni, în funcție de produs, proteine izolate, amidon modificat, siropuri, grăsimi modificate sau diferite combinații de emulsificatori, îndulcitori, potențiatori de aromă și agenți de îngroșare. Prezența unui singur aditiv nu demonstrează însă că alimentul este automat ultraprocesat. Clasificarea trebuie făcută în funcție de formularea produsului în ansamblu.

Nici lungimea listei de ingrediente nu reprezintă un criteriu absolut. Un preparat realizat din numeroase ingrediente alimentare obișnuite poate avea o listă lungă fără să fie comparabil cu o formulă industrială alcătuită în mare parte din ingrediente rafinate și aditivi.

Nu confunda procesarea cu ultraprocesarea

Aproape toate alimentele trec printr-o formă de procesare înainte să ajungă în farfurie. Spălarea, congelarea, fermentarea, pasteurizarea, măcinarea sau conservarea sunt exemple de procese care pot avea inclusiv rolul de a crește siguranța alimentară și durata de păstrare.

De exemplu, roșiile conservate, fulgii de ovăz, legumele congelate fără sosuri și nucile simple sunt produse procesate, dar au în continuare o compoziție relativ apropiată de materia primă. În schimb, o gustare cu arome intense, ingrediente rafinate, emulsificatori și alte substanțe utilizate pentru obținerea unei anumite texturi poate avea caracteristicile unui produs ultraprocesat.

Prin urmare, eticheta „procesat” nu trebuie utilizată ca sinonim pentru „nesănătos”. Contează ce conține produsul, cum este consumat și ce loc ocupă în alimentația generală.

Uită-te și la valorile nutriționale

Tabelul nutrițional nu stabilește singur dacă un produs este ultraprocesat, dar oferă informații relevante despre calitatea sa nutrițională. Verifică în special cantitatea de zaharuri, sare, grăsimi saturate, fibre și proteine și raportează valorile la porția pe care o consumi în realitate.

Două produse aparent similare pot avea diferențe considerabile. De exemplu, unele cereale pentru micul dejun pot conține cantități importante de zaharuri, în timp ce variantele simple, bazate predominant pe cereale integrale, pot avea o compoziție diferită. Același principiu se aplică iaurturilor aromatizate, batoanelor, sosurilor și gustărilor ambalate.

Este util să compari produse din aceeași categorie, deoarece informațiile de pe partea frontală a ambalajului pot pune accentul pe anumite caracteristici favorabile fără să descrie întreaga compoziție.

Ambalajul „fitness” sau „natural” nu este suficient

Mesajele precum „cu proteine”, „sursă de fibre”, „fără zahăr adăugat” sau „vegan” descriu anumite proprietăți, dar nu stabilesc gradul de procesare și nici valoarea generală a alimentului. Un produs poate avea un conținut ridicat de proteine și, simultan, o formulă foarte complexă.

De aceea, partea din spatele ambalajului este deseori mai informativă decât mesajele promoționale de pe față. Citește ingredientele și informațiile nutriționale înainte de a trage concluzii bazate pe design, denumire sau afirmațiile evidențiate de producător.

Ce poți alege mai des

Reducerea produselor ultraprocesate nu presupune eliminarea tuturor alimentelor ambalate. O abordare practică este să construiești majoritatea meselor în jurul alimentelor integrale sau minim procesate: legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, ouă, pește, carne neprocesată, lactate simple, nuci și semințe, în funcție de preferințe și necesități.

Pentru cumpărăturile zilnice, compară variantele disponibile și caută produse cu o compoziție pe care o poți înțelege ușor, fără a transforma însă citirea etichetelor într-o regulă rigidă. Frecvența și cantitatea consumată sunt la fel de relevante ca alegerea unui produs individual.

Produsele ultraprocesate pot fi recunoscute mai ușor atunci când privești alimentul în ansamblu: ingredientele utilizate, formularea industrială, informațiile nutriționale și locul său în dieta zilnică. Nu este necesar să clasifici fiecare aliment drept „bun” sau „rău”, ci să urmărești un model alimentar echilibrat și variat. Informează-te din surse credibile, iar dacă ai diabet, boli cardiovasculare, afecțiuni digestive sau alte nevoi nutriționale speciale, discută cu medicul sau cu un dietetician pentru recomandări adaptate situației tale.